Translate

S-a mai dus o mama, a mai ramas o fetita orfana...

01 noiembrie 2017

           "Raiul e la picioarele mamelor...", mai stii, G.? 

           azi ar fi trebuit sa fie despre o zi friguroasa de toamna, prima din noiembrie, si despre cum s-a mai luminat si ce-am mai descoperit in ultima vreme... dar azi a inceput trist si asa va continua sa fie... scriam la un moment (n-am stare sa caut acum postarea, cum n-am ca sa scriu cu diacritice) ca Matei are o colega de gradinita a carei mama are cancer la san, iar tatal ii murise cu cativa ani in urma... 
           ei bine, azi e despre ea, in cateva randuri sterpe, ea care nu mai reusea sa-si indeplineasca rolul zilnic, respira si se misca greu, sau deloc, ajungea sau nu la serbarile fetei sau la alte manifestari de la gradinita, ea, cea pe care in prima zi de scoala am zarit-o in scaun cu rotile... ce-as fi putut sa-i spun, cum sa fi incurajat-o, cand ea stia mai bine ca oricine cum ii e? 
           ieri s-a dus, lasandu-si fata de 6 ani jumate in grija mamei sale batrane... s-a dus si ne-a lasat cu senzatia ca oricat de putin sau mult am face, tot nu e suficient...

un lucru e sigur: nu ne bucuram destul de ceea ce avem, de oamenii dragi, de cei pe care ii intalnim, nu traim la adevarata masura...

4 comentarii:

  1. Dureros! Îmi pare rău pentru toți copiii care își pierd părinții la o vârstă atât de fragedă și pentru toți părinții care își pierd copiii nepermis, nejustificat, neuman, ne...

    RăspundețiȘtergere
  2. Da... copilul fara parinti se numeste orfan, dar parintele fara copil? E greu, oricum ai privi subiectul...

    RăspundețiȘtergere
  3. Doamne, ce trist!!! Săraca fetiță! :( Și mamă..
    Chiar mă gândeam că s-a întâmplat ceva. Că nu mi-ai trimis SMS azi. M-am externat cu Ioan pe la 11. În salonul de sub noi, la parter, au fost internați zilele trecute 3 bebeluși. Unul plângea mereu, zilnic, ore întregi. Îl recunoșteam. Azi nu a mai plâns de dimineață. Am avut o strângere de inimă, mă gândeam că a murit. :( Din fericire, l-am auzit iar înainte să plecăm.

    Cert e că noi oamenii nu ne bucurăm mereu de ceea ce avem. Cu bune și rele. Eu cel puțin așa sunt... Când am ieșit la lumină, parcă vedeam pt. prima dată soarele, așa mi-a lipsit...

    *** Fetița nu are nevoie de hăinuțe sau de alte lucruri? Poți afla? Mai vorbim la telefon.




    RăspundețiȘtergere

 
FREE BLOGGER TEMPLATE BY DESIGNER BLOGS