Translate

Frustrările pot fi bune!

09 octombrie 2017

Nu știu alții cum sunt, dar eu la serviciu nu pot să scriu, nici nu pot sta lipită de telefon, la fel și acasă; ideile vin, le schițez în grabă pe unde pot și cam tot pe acolo rămân... și apoi mă frustrez că iar n-am scris (pe blog) sau că n-am scris așa cum aș fi vrut eu.
Nu e prima dată când mă bate gândul să închid blogul, din moment ce oricum nu reușesc să mă ocup de el așa cum aș vrea; mai bine mă frustrez că nu-l mai am, decât că-l am degeaba; mă apropii de 10 ani de când îl am, câte nu au reușit alții în atâția ani de blogging? 

Și uite așa apar frustrările, că tot aveam subiectul pe listă. Ce să facem ca să nu ne mai frustrăm? Poate că o soluție ar fi să nu ne mai setăm scopuri, planuri, așteptări de la noi înșine. Să facem ceea ce putem, chiar dacă ne-am dori să facem mai mult sau mai multe într-un anumit interval de timp. Măcar în ceea ce ne privește pe noi înșine. În relația cu ceilalți e mai greu, nu putem decât să luăm oamenii ca atare, să cerem lămuriri atunci când considerăm că avem nevoie de asta, dar față în față. Numai discutand ochi în ochi putem percepe corect mesajul pe care celălalt ni-l transmite. Pentru că mesajul nu reprezintă doar informația în sine, înseamnă și felul în care este transmisă aceasta, de la tonul vocii până la felul în care privește sau în care se mișcă celălalt, voluntar sau nu.

Motive de frustrare pot apărea la tot pasul, esențial e modul în care ne raportăm la ele, importanța pe care le-o acordăm și ce facem ca să eliminăm sentimentul că lucrurile s-ar fi putut petrece altfel. Frustrările sunt rude cu dezamăgirile, despre care am scris deja. Așa că metodele prin care ne putem feri de cele din urmă, ne pot feri și de frustrări. Dar trebuie să recunoaștem, totuși, că au și o parte bună, s-o întrebăm pe Simona Halep de câte momente de frustrare și de câte dezamăgiri a avut parte, înainte de a ajunge numărul 1 mondial
Ar trebui să învățam să trecem peste toate, să fim mai motivați, mai responsabili și mai răbdători. Cu o floare nu se face primăvară, dar cu mai multe? Ne putem plânge la nesfârșit că suntem nefericiți, mediocri, că ne vine să băgăm capul în pământ, ca struțul și să nu mai ieșim de acolo. Însă dacă după toate astea tot nu schimbăm nimic în atitudine, în reacții, în gânduri, în zadar le-am trăit pe toate.

Așa că luați-le pe rând și învățați să recunoașteți și să asimilați lecțiile fiecărei experiențe!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
FREE BLOGGER TEMPLATE BY DESIGNER BLOGS