Pustiu

21 aprilie 2017

ne golim de oameni
cum copacii toamna de frunze
și nicicând vor crește alții în loc,
ci mai multe stele răsar
pe bolta cu lună la butonieră... 


„Cu sfinții odihnește, Hristoase, sufletele adormiților robilor Tăi, unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viață fără de sfârșit.”

Niciun comentariu:

 
FREE BLOGGER TEMPLATE BY DESIGNER BLOGS