Cugetări de martie

23 martie 2017

            Primăvara mea îmi râde și-mi plânge deodată, luna asta e cu certitudini și speranțe deșarte... Sunt lucruri în viață care nu pot fi cumpărate, altele cu care nu te poți lupta, pentru că sunt mai presus de fire și de înțelegerea noastră și altele pe care trebuie să le duci așa cum sunt... Când nu mai ai răbdare, trebuie să faci, când nu mai poți respira, trebuie să cauți o gură de aer (și aici nu mă refer la chestiuni fizice), când nu-ți mai vine să râzi, trebuie măcar să zâmbești, când simți că nu mai reziști, e doar o impresie de moment... când crezi că nimic nu te mai poate uimi, ceva sigur se va întampla, dacă ce-ți dorești nu se întâmplă prea curând, înseamnă că trebuie să mai înveți câte ceva... fericirea nu e complicată, relațiile nu sunt complicate, oamenii le fac așa, pentru că țin prea mult la ei înșiși pentru a se dărui altora, pentru a renunța la confortul lor, pentru a se lăsa citiți și frământați într-un alt suflet... pentru că până la urmă (și) asta înseamnă să iubești: să frămânți un suflet în sufletul tău și să-l modelezi ca un olar, spre desăvârșire...

Niciun comentariu:

 
FREE BLOGGER TEMPLATE BY DESIGNER BLOGS