Oare... ?

8 noiembrie 2016

sursa foto: internet
 Mă suflă vântul pe dinăuntru
și pe dinafară,
frunzele-mi îngălbenite se zbat,
să nu-mi moară sub picioare.
Privesc cerul, ca să nu văd frigul din mine
și iminenta iarnă.
Uneori am impresia că Dumnezeu plânge întruna,
de plouă așa des
și vremea-i și ea mohorâtă.
Oare dacă-I cânt 
și-L țin în brațe
și-L legăn, 
cum făceam când erau mici copiii,
Dumnezeu își va șterge lacrimile
cu mâneca?

În mine e toamnă.
Dumnezeu tace și mă privește.

Oare câtă iubire poate
încăpea într-o tăcere?

(04.11.2016)
 

Niciun comentariu:

 
FREE BLOGGER TEMPLATE BY DESIGNER BLOGS