La început a fost mIRC-ul

14 iunie 2016

          Acum 13 ani, când ai mei mi-a făcut cadou primul meu PC, nu exista Facebook, Skype nu era la modă, tabletele erau, poate, doar în imaginația celor care le-au creat. De wireless sau wifi nici nu se punea problema, calculatorul meu se conecta la internet printr-un fir de la telefonul fix (dial-up), îmi amintesc și acum scârțâitul specific și sunetul care anunța reușita conexiunii. Întâi am explorat la maxim mIRC-ul, cu toate canalele lui, cu usere și comenzi speciale. Și-acum mai știu cum dansam online, pe canalul vreunui radio pe internet, de altfel, cred că e singurul lucru pe care mai știu să-l fac pe mIRC, dacă ar fi să mă reconectez. Câte jocuri trivia am jucat, câte conversații aiurea am avut în română, engleză sau franceză, câte prietenii nu am legat! 
          Când îmi plăcea cu cine stau de vorbă și sentimentul era reciproc, toată discuția trecea la un alt nivel, pe yahoo messenger, ca și cum de-abia de-atunci încolo totul devenea oficial. De altfel, dacă te plăcea vreun băiat, cam ăsta era umătorul pas pe care îl făcea la vremea aceea, îți cerea id-ul de mess, indiferent dacă te cunoștea pe mIRC sau direct în viața reală. 
           Apoi, a început ușor-ușor ascensiunea Skype și mai ales Hi5. După ce treceai de nivelul schimbului de id-uri de mess, dacă era cineva de prin străinătate, mai ales, conversația se muta, adesea, pe Skype. Acum, fără el, nu s-ar mai vedea copii și părinți, iubite și iubiți. Hi5-ul era un frate mai mic de-al Facebook-ului; deși Hi5 a fost primul, nu cred că a fost vreodată atât de popular precum aplicația lui Zuckerberg, chiar dacă și acolo te putea vedea oricine vroiai în costum de baie sau în team-building-uri cu mahmureală.
          Una dintre prieteniile mele de durată, cu o fată, a început pe mIRC și a continuat pe messenger câțiva ani, până în ziua nunții mele, când ne-am cunoscut oficial. Deși știam că e plecată la muncă în Grecia, mare mi-a fost mirarea când am deschis ușa și am recunoscut-o, în pline pregătiri de "ia-ți, mireasă, ziua bună!" Apoi am aflat cu ajutorul cui mi-a făcut surpriza, iar de-atunci ne-am mai văzut o singură dată, din păcate, când a venit să-și încheie conturile la facultatea pe care o pusese în așteptare, pentru a pleca în Anglia.
          O altă prietenie îndelungată, de data asta cu un băiat, a pornit de la un site proprietate Connex, cum se numea pe atunci Vodafone-ul de astăzi, tufaciviitorul.ro. Era o pagină pe care oricine putea scrie despre visele sau dezamăgirile sale, respectivul era aproape de o depresie. Din vorbă în vorbă, ne-am întins pe câțiva ani, ne-am cunoscut de-abia când amândoi am venit în București și ne-am despărțit aproape pe nesimțite, când el a încheiat relația cu o prietenă de-a mea, iar eu eram însărcinată cu Matei. S-au scurs, de-atunci, câțiva ani de tăcere, deși ne promisesem că dacă vreodată se va căsători, eu voi fi "nășica", marcă înregistrată.
          De-a lungul timpului am mai descoperit și alte instanțe de comunicare virtuală, am încercat msn-ul, dar și ebuddy și meebo, mai ales în perioada petrecută în Franța, unde messenger-ul de yahoo refuza cu încăpățânare să mi se conecteze, iar Skype-ul era interzis, din cauza multiplelor situații de pornografie online. Tot în Franța, ținând legătura cu colegele de facultate, mi-am început primul blog (făceau asta la un atelier media), pe platforma yahoo 360, după ce o bună perioadă de timp colaborasem cu Adrian Vlasă la propria lui pagină de Internet. Și așa s-a întâmplat că într-o zi de martie, după ce m-am întors în țară, am început acest blog, care inițial avea ca link crengu-camillearmand.blogspot.com. În timp, am rămas doar Crengu, la fel de anonimă și tăcută ca odinioară, însă nu uit niciodată că aventura mea în satul global al lui McLuhan a început cu mIRC.

3 comentarii:

Simona Fusaru spunea...

:D
https://www.youtube.com/watch?v=GSRG0TqxLWc

Crengu spunea...

Ooo, da, asta eeee! Simona stieee! :-D

Andreea Stan spunea...

Asl pls :p

 
FREE BLOGGER TEMPLATE BY DESIGNER BLOGS