La alegeri înainte!

19 mai 2016

             Nu-mi plac campaniile electorale! Chiar dacă într-un an, la facultate, m-am distrat analizând mesajele candidaților la alegerile locale, pentru o sesiune de lucrări științifice. 
             De câteva zile, însă, cutia mea poștală a început să se umple cu diverse pliante și scrisorele specifice perioadei. 
Nu am nimic cu nimeni, doar că sunt sătulă de promisiuni deșarte, de reabilitări termice, asfaltări și cosmetizări ale parcurilor pentru copii doar în prag de alegeri. În plus, candidații noștri nu mai au bun simț, nu-și respectă adversarii, încearcă să iasă în față denigrându-se reciproc. În perioada în care Piedone se chinuia să i se accepte candidatura pentru a-și recupera fotoliul de primar al sectorului în care locuiesc, pe geamurile sediului său de campanie cineva a considerat că trebuie să scrie niște jigniri crunte, "asasinule" și "ucigaș". Nu m-a interesat să verific dacă s-a scris în presă despre incident, mi-a fost suficient să văd (stau la o aruncătură de băț de sediul său de campanie). Până la urmă, înțeleg din scrisorica pe care am primit-o, că și-a luat gândul de la funcția pe care a avut-o opt ani și s-ar mulțumi și cu un loc de consilier. Să fie sănătos, dacă asta îl face fericit, ce pot să-i fac eu? Nu-mi revine mie să îl judec, deși el afirmă că respectă hotărârea judecătorească, "dar în același timp aș fi preferat să mă supun judecății dumneavoastră, la vot, pe 5 iunie" și la final semnează cum s-a obișnuit de o vreme, "de profesie om". Ce să spun? Cam asta ar trebui să fie profesia tuturor, până la urmă! 
            Un alt candidat îmi garantează că în următorii 4 ani vor fi reabilitate 400 de blocuri, îmi spune, printre altele că vrea să introducă monitorizarea video a intersecțiilor și a locurilor de joacă pentru copii și că dorește alocarea de fonduri suplimentare pentru unitățile de învățământ pentru a elimina costurile suplimentare pentru părinți (fondul clasei, fondul școlii...). O să cred când o să văd!
            N-am avut vreme să analizez sloganurile electorale, într-o zi când mergeam la un botez mi-a sărit în ochi un afiș cu Robert Turcescu, ținând în mână un ceas, cu motto-ul "Deșteaptă-te, București!" sau, oricum, ceva asemănător. Încă un motiv să nu agreez campaniile electorale, brusc toată lumea are impresia că se pricepe la orice. Iar așa ceva nu e posibil decât în vise. Ca să nu mai spun că mă ia durerea de cap numai când mă gândesc la ședințele lor foto, menite să scoată la iveală cea mai bună postură, cel mai chinuit zâmbet care să pară cel mai relaxat și tot așa. 
            Aștept să văd un viitor primar, de sector sau general, îmbrăcat obișnuit, în piețe, pe străzi, să ia pulsul orașului, să stea de vorbă cu oamenii despre problemele lor, dar să o facă fără alai, fără televiziuni, fără discursuri studiate. Aștept să văd terminat pasajul de la Piața Sudului, că ne mănâncă nervii și timpul ocolul pe care trebuie să-l facem ca s-ajungem la metrou, aștept să vină iarna și să nu mai aud că e posibil să rămân fără apă caldă, pentru că Radetul are datorii și alte probleme. Aștept ziua în care vor dispărea gunoaiele de ici, de colo, în care mă voi putea plimba prin Centrul Vechi fără teama că-mi va cădea în cap tencuiala de pe vreo clădire antică și nerenovată. Aștept, încă mai am răbdare, dar sunt șanse să vină 5 iunie și nimeni să nu mă fi convins că merită încrederea mea! Și n-ar fi prima dată! 


P.S.: Sper să nu se trezească cineva să creadă că fac campanie electorală doar pentru că am pomenit niște nume în postare! N-am făcut decât să-mi exprim niște păreri pe un blog personal!

Niciun comentariu:

 
FREE BLOGGER TEMPLATE BY DESIGNER BLOGS