Poză de album

12 septembrie 2014

             Avem bone, bunici, creşe, maşini de spălat rufe/ vase, detergenţi de toate felurile, oale minune, sisteme de purtat copiii şi totuşi timpul fuge de parcă nici n-ar fi. Tot aud că e greu să creşti un copil în zilele noastre, darămite doi sau mai mulţi. Da, pentru cine nu are niciun fel de ajutor nu are cum să fie uşor, dar asta nu înseamnă că e imposibil sau că nu e frumos. Pe vremuri femeile făceau şi aveau grijă de mult mai mulţi prunci, în condiţiile în care locuiau la sat, aveau treburi în casă şi în afara ei, iar bărbaţii mai plecau şi la război şi rămâneau singure perioade lungi de timp. Ar fi fost de aşteptat ca progresul să înlesnească lucrurile, nu să le complice, totuşi puţine cupluri se încumetă să aducă pe lume un alt suflet.
              E greu din punct de vedere financiar, vor spune multe voci. Da, dacă te gândeşti că atunci când ai copii trebuie să renunţi la multe care ţi-ar face plăcere sau viaţa mai comodă, nu-i uşor să drămuieşti bugetul. Culmea că tocmai familiile în care banii sunt puţini se bucură de cei mai mulţi pitici. Şi nu pentru că părinţii nu ştiu de metode contraceptive sau nu şi-ar dori o croazieră în jurul lumii, ci pentru că îl au pe Dumnezeu şi asta spune tot. Să te laşi în voia Lui şi să fii conştient că El are grijă de oricine vine pe lume chiar nu-i lesne de făcut, iar satisfacţia e pe măsură.
              Să ai mai mult de un copil înseamnă să te împarţi în două, în trei, în oricât e nevoie, dar să fii totuşi imparţial, corect, lucid şi calm chiar şi atunci când poate eşti frânt de oboseală. Dar când ajungi să pui geană pe geană, gândul că ai casa şi sufletul pline de zâmbete, chicoteli, îmbrăţişări stângace sau mângâieri timide, face ca orice altceva să conteze prea puţin. Şi da, nu mai am timp de scris, de citit sau de stat pe net ca altădată, dar nici că-mi pare rău. Mă străduiesc să cresc... oameni.

4 comentarii:

Ioana spunea...

Ma bucur ca mai ai timp de scris. Altfel, totul bine in patru?

Crengu spunea...

Dupa aproape 2 luni de la ultima postare, am mai scris si eu ceva. :p Am constatat ca nu.i vorba doar de timp, ca s.ar mai face, e vorba si de dispozitie.

In patru e tare bine, uneori usor, alteori putin mai greu, dar frumos cum nu se poate. :) La voi?

Ioana spunea...

La noi e antren mare, calatorii, botez, chestii grele. Acum ne-am intors acasa, cred ca incepem sa ne linistim, ca tot vine toamna. Avem noroc cu pruncul, e ”un tip relaxat”, cum spune tatal lui. Asteptam sa apara primii dinti, inainte de a-l eticheta definitiv :).

Raluca Nicula spunea...

Daaa, e tare frumos sa ai o familie mare. Daca ramaneam la un copil, m-as fi simtit toata viata egoista. Vorbesc strict din punctul meu de vedere. Salutari lui Matei si micutei Miriam!

 
FREE BLOGGER TEMPLATE BY DESIGNER BLOGS