Gust de septembrie

19 septembrie 2013

            Un liceu, trei-patru şcoli, două-trei grădiniţe, o creşă, capăt de linie pentru câteva linii RATB - dimineaţa, cartierul forfoteşte ca un furnicar. Oamenii se duc la serviciu, după ce, în drum, şi-au lăsat copiii în grija statului. Uneori, asta le este singura opţiune. Din fericire, există şi acei prunci ale căror mame pot să mai stea, o vreme, acasă; micuţi care nu sunt nevoiţi să ducă pe umerii fragezi acomodarea timpurie cu instituţionalizarea.
            Unii spun că cei care merg la creşă sau la grădiniţă cresc mai independenţi decât ceilalţi, care stau în sânul familiei până la 4,5 sau chiar 6 ani. Mie asta, însă, nu-mi ţine de cald. Scotocesc după un zâmbet undeva în colţul sufletului şi merg mai departe. Nu mi-a plăcut niciodată cafeaua şi-n fiecare dimineaţă mă simt de parcă aş fi băut zece, atât de amar mi se pare totul...

7 comentarii:

Anonim spunea...

si totusi... pentru dimineata asta
si pentru cele ce or sa vina:


Buna dimineata, te iubesc !
Zi de zi de tine ma indragostesc
Buna dimineata iti soptesc,
In fiecare zi tot mai mult te iubesc...

Te sarut incet,
Si mult prea repede clipele trec...
Iar daca visez,
Jur ca nu vreau, nu vreau sa ma trezesc...

Anonim spunea...

MMMM si totusi cafeaua nu e chiar asa de amara...

Crengu spunea...

Domnul meu, "ce bine ca esti, ce mirare ca sunt..."!

INCERTITUDINI spunea...

Așa-i că după asemenea declarații, nici cafeaua nu este atât de amară, Crenguța?

Septembrie este , așa cum simt eu, luna cea mai „doamnă „- nici vara nu vrea să plece, toamna își face culcuș, unii se gândesc la iarnă, după care,SIGUR, vine primăvara!

Crengu spunea...

Doar ce m-am intors putin cu spatele si v-ati si facut simtita prezenta! :) D-na Gina, in continuare nu beau cafea. Dar, intr-adevar, acum ma gandesc altfel la ea.

Septembrie e o luna superba, doar ca acum am perceput-o putin diferit, dintr-o gramada de motive.

Stiti de ce mi-e mie dor? De-o plimbare pe aleile acoperite de frunze, din Trivale.

INCERTITUDINI spunea...

Pădurea nu și-a pus încă rochia ei de bal tomnatic. Dar este frumoasă. Tăcută și cuminte ca o școlăriță.

alexander spunea...

deci nici tu nu bei cafea, marfa! credeam ca este ceva in neregula cu mine :)
finalul textului este poetic, se simt reminescentele din alte zile :)
eheheehe!

 
FREE BLOGGER TEMPLATE BY DESIGNER BLOGS