Nu ştii (un altfel de Hristos a înviat!)

7 mai 2013

... ce înseamnă să creşti un copil până când ai unul. Pentru că nu sunt toţi la fel şi ce a funcţionat în cazul unuia, nu e musai să fie valabil şi pentru altul. Pentru că oricât de multe ai citi, copiii nu se cresc după cărţi. Şi pentru că uneori ai nevoie (de curaj) să-ţi dai seama că îţi trebuie ajutor. Dar ar fi bine să ai şi cui să-l ceri.

Nu ştii ce înseamnă să nu mai ai fraţi/ surori/ bunici/ prieteni/ soţi/ soţii până când, din diverse motive, nu-i mai ai sau relaţiile dintre voi s-au răcit. Uneori "târziu" poate fi "prea târziu" pentru regrete, în faţa unui mormânt degeaba mai spui "Iartă-mă!" sau "Îmi pare rău!"

Nu ştii cât de mult înseamnă ploaia până când treci prin arşiţă, la fel cum nu ştii cât te pot ajuta lacrimile până când le verşi.

Nu ştii cât bine poate face un zâmbet, o vorbă bună, un sfat, o îmbrăţişare, un mesaj, un apel telefonic până când ai nevoie de ele şi nu are cine să ţi le ofere.

Nu ştii să apreciezi dragostea, sănătatea, viaţa, credinţa, rugăciunea, liniştea, răbdarea, seninul până când rămâi fără ele.

Nu ştii dacă o decizie a fost bună până te loveşti de consecinţe. Pozitive sau... nu.

Nu ştii că ai nevoie de Dumnezeu decât atunci când îţi dai seama că eşti prea mic să reuşeşti ceva mare.

2 comentarii:

INCERTITUDINI spunea...

Draga mea Crenguță!
Am scris într-o zi pe blog despre o experiență a mea , la o ședință cu părinții. Un tip negricios, îmbrăcat în halat verde- era vânzător la aprozar, de unde „fugise” la ședință, aflând tot lucruri rele despre fiul lui, mi-a spus” doamna profesoară, nu-i așa că nu există nicio facultate unde să înveți să-ți crești copiii?

Nu există.
Există dragoste!
Îți crești copiii, nu pentru tine, ție doar ți-au fost dați să-i îngrijești cum poți ști tu mai bine, să le îngrijești aripile care le cresc pe dinăuntru, apoi să-i înveți să zboare, deschizându-le mult!
Și drept!
Și curat!
Îmbrățișări, draga mea!
p.s. sunt, cum bine știi, „buni”!

Crengu spunea...

Draga doamna Gina, mereu aveti ceva bun pus deoparte! Multumesc!

Sper ca nepotii apreciaza o asa bunica! Mie, sincer, imi plac mai mult apelativele "mamaie" si "tataie" si asa il invatam si pe Matei.

Dincolo de asta, esentiala e dragostea care vine din partea bunicilor, iar copiii simt daca exista sau nu, pe ei nu ai cum sa-i pacalesti!

Am primit imbratisarile, trimit altele catre dvs. si va doresc o zi frumoasa si linistita!

 
FREE BLOGGER TEMPLATE BY DESIGNER BLOGS