Nu lăsaţi poezia în stradă!

5 octombrie 2012

În ultimul an am reacţionat târziu sau deloc la multe lucruri, din păcate. Aşa se face că de-abia de curând am aflat de situaţia lui Ştefan: "apartamentul în care stau (am stat) a fost retrocedat foştilor propietari (eu fiind chiriaş la ICRAL, sector 4) şi astfel sunt pus în situaţia ca în octombrie, toată familia să plece, cu toată mobila din casă, unde... momentan nu ştim. Cei de la primărie ridică tot timpul din umeri, suntem trecuţi pe o listă, dar cam atât (poate cineva de acolo va vedea acest post şi se va mişca ceva). Calea chiriei este dificilă, fiind angajaţi la stat, deci bugetari, salariile nu sunt foarte mari. Aşa că orice ajutor mi-ar prinde bine, măcar pe mama mea să o pun la adăpost. Oricum, orice ajutor este bine venit acum, chiar şi răspândirea linkului, poate ajunge la ochii cuiva de pe la primărie."
Şi m-am revoltat. Pentru că nu se poate ca, fiind într-o astfel de circumstanţă, familia lui şi cu siguranţă multe altele, primăria să nu le ofere niciun fel de alternativă. Da, trăim în România, dar asta nu trebuie să fie o scuză pentru astfel de lucruri sau pentru mentalitatea lui "era de aşteptat" sau "ceva normal". Normalitatea ţine şi de noi, de felul în care acţionăm/ reacţionăm.

Aşadar, bucureşteni din toate colţurile capitalei şi nu numai voi, uniţi-vă! De la cei care-l ştiţi pe Ştefan, la cei care aţi pus, cu el, Pariu pe prietenie, sau i-aţi citit, pe blog, (întâmplător sau nu) în antologii, în volume, poeziile. Dacă măcar o dată aţi trecut printr-o situaţie din care nu ştiaţi cum o să ieşiţi şi cineva, cumva, a fost mâna de ajutor de care aveaţi nevoie, atunci nu rămâneţi nepăsători! Ştefan şi familia sa au nevoie de o alternativă  în maxim o săptămână! Mai multe puteţi citi aici şi aici.




Niciun comentariu:

 
FREE BLOGGER TEMPLATE BY DESIGNER BLOGS