Scrisoarea copilului către părinţii săi!

28 mai 2011

"Mânuţele mele sunt încă mici, de aceea nu te aștepta la perfecțiune când fac patul, când pictez sau când arunc mingea. Treaba pe care am făcut-o eu, te rog să nu o faci încă o dată. Voi simţi că nu am făcut faţă aşteptărilor tale. Încearcă să iei partea bună din tot ceea ce fac; bucură-te că m-am chinuit să mă leg singur la pantofiori, chiar dacă n-a ieșit decât un nod.

Picioruţele mele sunt încă mici, te rog frumos nu face paşi mari, ca să pot ţine şi eu pasul cu tine. Nu uita că sunt la început de drum. Ai răbdare cu mine. Voi învăţa totul, dar treptat-treptat. Nu mă grăbi, nu mă condamna şi nu te necăji cu mine! Lumea aceasta are atâtea mistere pentru mine, iar tu trebuie să-mi fii învăţător pe drumul vieții.

Ochii mei sunt încă mici, nu au văzut lumea aşa cum ai văzut-o tu. Te rog, lasă-mă să aflu totul, fără să mă pedepseşti pentru curiozitatea mea. Şi nu mă limita inutil! Nu te enerva când întreb prea mult, prea des şi câteodată acelaşi lucru. Eu nu cunosc lumea din jurul meu şi nici nu am pe altcineva în afară de tine să întreb. Fă-ţi, te rog, timp şi pentru mine, explicându-mi ce ştii despre lumea această frumoasă şi fă aceasta bucuros şi plin de dragoste.

Nu te teme să-mi fixezi limite şi reguli. Sigur le voi respecta dacă eşti consecvent în aplicarea lor. Însă dacă astăzi spui una şi mâine alta, sigur voi deveni confuz şi nu voi mai şti ce este interzis şi ce nu. Nu mă compara mereu cu fraţii mei, cu colegii mei sau cu oricine altcineva. Sunt unic şi niciodată nu voi fi la fel ca alţii.

Sigur am şi eu ceva special, fă-ţi doar puţin timp şi vei vedea şi părțile mele bune. Eu nu voi fi pentru multă vreme copil, lasă-mă să-mi trăiesc copilăria şi să mă bucur de ea. Nu îmi încărca programul cu tot felul de lucruri care nu sunt pentru vârsta mea. Acum lasă-mă doar să mă joc!

Sufletul meu este foarte sensibil, sentimentele mele sunt încă foarte gingașe. Nu mă face mai mic decât sunt! Fii înţelegător la greşelile mele şi la stângăciile pe care le fac mereu. Dacă mă critici constant voi deveni stingher şi lipsit de încredere în forţele proprii. Gândeşte-te: poţi să-mi critici faptele, fără să mă critici ca persoană!

Respectă-mi drepturile de copil şi demnitatea. Nu mă umili şi nici nu folosi violenţa verbală sau fizică cu mine. Din asta voi învăţa numai să mă ascund de tine, să mint şi să-mi fie frică. La un comportament pozitiv întotdeauna voi răspunde pozitiv, deci încearcă să fii blând, iubitor şi înţelegător.

Păstrează-mi sufletul curat! Nu mă lăsa să văd şi să învăţ lucruri rele. Tu eşti modelul meu. Nu mă minţi, căci o să cred că minciuna este singura cale în viață; nu folosi forţa, căci o să cred că forță este ceva normal în relaţiile cu ceilalți; nu mă critica, căci astfel voi învăța să judec; nu mă respinge, căci voi crede că nu mă doreşti şi aş putea începe să te urăsc pentru asta. Ajută-mă să învăţ valorile morale: credinţa, adevărul, cinstea, încrederea, bunătatea, iubirea.

Tu ştii că eu vin de la Dumnezeu şi tot ce vine de la El nu are cum să fie "bun de nimic". Nu mă face să mă simt vinovat pentru ceea ce sunt şi pentru că nu sunt aşa cum ai visat. Eu sunt copilul tău şi tu eşti părintele meu. Aşa ne-a dat Bunul Dumnezeu unul altuia.

Acceptă-mă şi iubeşte-mă aşa cum sunt!"

(text preluat de aici; foto internet)

Un comentariu:

Ema spunea...

Un om gasi intr-o buna zi un ou de vultur si-l puse in hambarul gainilor.
Astfel vulturul isi facu aparitia si crescu impreuna cu pasaretul de curte.
Toata viata sa vulturul facu ceea ce faceau gainile, crezand ca e o gaina.
Scurma pamantul dupa viermi si insecte.
Cloncănea și cotcodăcea cat e ziua de lunga.
Si chiar isi intindea aripile si zbura preț de cateva picioare in aer.
Trecura anii si vulturul ajunse foarte bătrân.
Intr-o zi vazu pe cerul fara nori o pasare magnifica zburand deasupra sa.
Plutea cu o maiestate gratioasa printre curenții puternici de aer abia batand din aripile sale aurii si puternice.
Batranul vultur se uita in sus cu respect”Ce e asta?”a intrebat.
“Este vulturul, regele pasarilor” i-a raspuns o gaina din preajma.
“El apartine cerului. Noi apartinem pamantului -- suntem găini.”
In acest fel vulturul trai si muri ca o gaina, pentru ca asta a crezut el ca este.


Song of the Bird – Anthony de Mello

 
FREE BLOGGER TEMPLATE BY DESIGNER BLOGS