Ganduri de toamna

28 octombrie 2008

Viata noua, sentimente vechi, dar atat de noi si de frumoase. Oras nou, dar totusi cunoscut, casa si oameni noi. Oameni care dimineata pleaca la serviciu si aglomereaza strazile, tramvaiele, troleibuzele, metrourile, scarile rulante. Oameni care se grabesc... care au invatat sa se grabeasca, dand din coate, nefiind atenti la cei de langa ei, depersonalizati si individualisti totodata.
Unde se grabesc oare? De ce trec atat de neatenti si nepasatori? Oare pe ei nu-i deranjeaza iuresul asta, goana asta nebuna in care au intrat?
Si oare de cata satisfactie au parte? Au bani si confort sau iubire si liniste sufleteasca? Care cantareste mai mult? Depinde de fiecare om in parte!
E un loc si un rost pentru toti in lumea asta, asa nebuna sau poate, sanatoasa, cum e ea.

Eu iti multumesc tie pentru o toamna frumoasa, pentru ca ma apropii de mine si de Dumnezeu si de tot ce mi-am dorit vreodata si n-am stiut cum sa obtin. Sau poate ca am stiut, dar nu am avut curajul necesar. Imi dai forte noi, ma scoti neintrerupt din goana acestei lumi, ma asezi pe prag si ma faci sa ma privesc in adanc si sa realizez ce e important pentru mine de fapt! Multumesc!

Niciun comentariu:

 
FREE BLOGGER TEMPLATE BY DESIGNER BLOGS